Bolile provocate de fumat

• Sindromul tabagic fetal. Fumarea unei singure ţigări de către femeia însărcinată determină o creştere a frecvenţei cardiace fetale timp de 90 de minute datorită creşterii concentraţiei de carboxi-hemoglobina; în timp aceasta duce la apariţia sindromului tabagic fetal (scăderea lungimii corpului, a circumferinţei toracelui şi a capului, împiedicarea dezvoltării normale intelectuale, emoţionale şi comportamentale).

Nou-născuţii proveniţi din mame fumătoare au în medie cu 200 g mai puţin decât cei ai mamelor nefumătoare. Dacă mama continuă să fumeze şi după naşterea copilului, acesta are un risc mai mare de a prezenta "sindromul morţii subite a sugarului”.

• Fragilitate imunitară. Fumatul afectează sistemul imunitar pe mai multe căi:
- Leucocitoză (creşte numărul globulelor albe).
- Limfocitoză (creşte numărul limfocitelor).
- Modificarea echilibrului dintre diferite sub-seturi de limfocite T.
- Scăderea numărului celulelor Natural Killer (NK) care au un rol important în apărarea organismului împotriva cancerului.
- Scăderea numărului celulelor Langhans (importante componente ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin) - motiv pentru care fumatul contribuie la apariţia displaziei colului

• Bronşita.
Semnul caracteristic este tusea fumătorului care duce la bronşita cronică cu: tuse cronică, dispnee (respiraţie dificilă), expectoraţie de flegmă şi mucus, şi în cele din urmă la emfizem (cu insuficienţă respiratorie)

• Gripa.
Fumătorii suferă de gripă de trei ori mai mult decât nefumătorii!
Acest lucru este cauzat şi de fragilitatea imunitară generată de fumat.

• Riduri.
Fumatul duce la îmbătrânirea prematură a pielii şi la apariţia ridurilor din cauza formaldehiei (substanţa chimică folosită în laboratoarele de anatomie patologică la conservarea produselor anatomice). Fumătorii aflaţi în categoria de vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani sunt la fel de ridaţi ca nefumătorii cu 20 de ani mai în vârstă.

• Emfizem pulmonar.
90% din bronhopneumatiile cronice obstructive (BPOC) sunt produse de fumat, care provoacă bronşita cronică, iar aceasta la rândul ei duce la emfizem (întinderea şi spargerea micilor saci pulmonari)

• Cariile.
Fumătorii au de trei ori mai multe carii decât nefumătorii datorită plăcii dentare care duce la dezvoltarea bacteriilor şi apoi la carierea dinţilor!

• Declinul inteligenţei.
Cercetările efectuate de Institutul de psihiatrie din Londra indica faptul că fumatul este asociat cu declinul inteligenţei. Studiul a examinat mai mult de 650 de oameni de 65 de ani şi peste, pentru a determina puterea lor intelectuală şi a înregistra obiceiurile lor legate de fumat. Cercetătorii au demonstrat că fumătorii au probleme mai mari decât nefumătorii sau decât foştii fumători. Fumatul este un factor ce contribuie la bolile cardio-vasculare şi arteroscleroza, îngustează arterele şi astfel reduce alimentarea cu sânge a creierului. Aceasta poate explica declinul inteligenţei. Acest studiu este unul din lunga serie de cercetări ce demonstrează impactul negativ pe care fumatul îl are asupra sănătăţii şi stării de bine a oamenilor. Cu toate celelalte distrugeri provocate de fumat - incluzând bolile cardio-vasculare, cancerul, emfizemul şi altele - declinul inteligenţei se adaugă la lista de probleme de sănătate pe care...fumătorii...şi...le...cauzează...singuri.

• Ateroscleroza.
O serie de substanţe chimice din fumul de ţigară contribuie la dezvoltarea aterosclerozei (îngroşarea şi rigidizarea peretelui arterelor), şi două dintre cele mai nocive în această privinţă sunt nicotina şi monoxidul de carbon. (Nicotina destramă legăturile speciale dintre celulele peretelui arterial, proces care iniţiază ateroscleroza).

• Afectarea vaselor sanguine provoacă.
Hipertensiunea arterială (ateroscleroza plus nicotina provoacă constricţia arterelor mici. Efectul net al acestui fenomen este creşterea presiunii arteriale)
Anevrismul aortei (fumătorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvente decât nefumătorii
Deficite circulatorii: boala Buerger şi Raznaud, care duce la pierderea completă a irigaţiei sangvine şi amputaţia în urgenţă a membrului afectat
Accidentul vascular cerebral (apoplexia) - fumătorii au cu 50% mai multe accidente vasculare cerebrale decât nefumătorii.

• Gingivita.
Gingivita este o inflamaţie a gingiilor datorată unei slabe igiene orale asociate fumatului.
Fumătorii pierd dinţi de trei ori mai frecvent decât nefumătorii!

• Cancer.
Fumatul este o cauză majoră de cancer. 30% din toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului:
- Cancerul la plămâni, trahee şi bronhii (90%)
- Laringe (84%)
- Cavitatea bucală (buze, limba, gura, faringe) (92%)
- Esofag (78%)

• Fumatul este unul din factorii care contribuie la apariţia şi a altor cancere.
- Cancerul de pancreas (29%). Pancreasul este un organ foarte vascularizat, ceea ce face ca substanţele cancerigene absorbite la fumători să crească cu 100%
- Cancerul de vezică urinară. Compuşii cancerigeni absorbiţi din fum sunt concentraţi şi excretaţi prin urină. Vezica urinară este astfel permanent scăldată într-o baie de substanţe cancerigene, ceea ce creşte de trei ori riscul de cancer vezical
- Cancer la rinichi (48%)
- Cancer la stomac şi col uterin

• Infarct.
1/3 din decesele prin infarct miocardic au drept cauză fumatul!

• Halena.
Halena fumătorului se referă la mirosul neplăcut pe care îl exhalează şi pe care nici o apă de gură sau pastă de dinţi nu reuşeşte să o îndepărteze. Există un proverb care spune: ,,Sărută un nefumător şi vei simţi diferenţa!